Suntem la finalul celor patru ani de şcoală primară. Nu o vom uita pe doamna care ne-a învăţat tainele abecedarului, ale matematicii şi ale mediului. Ne-a deschis mintea către cunoaştere şi datorită dumneaei ne gândim fără emoţii la gimnaziu. Cu o răbdare incredibilă ne-a ajutat să ne depăşim comoditatea şi să descoperim că putem mai mult, tot mai mult. Pofta de competiţie ne-a adus satisfacţii la concursurile la care am participat. A avut grijă de noi ca o adevărată mamă, ne-a ajutat să deosebim binele de rău, să fim politicoşi, să ne comportăm civilizat. Ştim că nu întotdeauna am fost aşa cum ar fi dorit dânsa, dar sperăm că nu am dezamăgit-o. Rămas bun, doamnă învăţătoare!
