A sosit toamna... un anotimp trist, ploios in care frunzele ruginesc, cad si acopera pamantul cu un covoras auriu. Eu stau la geam si ma uit la picaturile de apa cum se scurg de pe leagan...Daca era cald, as fi putut sa ma joc, sa ma dau in leagan, sa ies pe afara...dar nu pot, toamna ma impiedica. Atmosfera de afara imi da un sentiment de melancolie, de neputinta. Tot ce pot sa fac e sa astept ca ploaia sa se opreasca si sa apara soarele, dar nu se va intampla.
Toamna e cruda, nu iarta bietii copaci, ii seaca de frumusetea frunzelor, ii lasa fara crengi, le ia tot farmecul cum ne ia si noua bucuria . Imi era dor de calduroasele zile de vara, de zilele lungi si pline de bucurie, acum trebuia sa indur chinurile toamnei. Pot doar sa sper ca va trece mai repede frigul iar soarele va veni sa usuce capodopera ploii.
