Pe-aripi de vis zburam ușor către un ținut frumos, scăldat în soare. De sus priveam cum razele se topeau în infinitul orizontului, acolo unde luna se ascunde în tihnă. Ce zbor! Norii pufoși îmi stăteau în cale ca niște pernuțe albe și îmbietoare. Un cântec lin se auzea în depărtare, refren de albatroși pierduți în zare. Culorile senine, calde de auriu se-ngemanau cu azuriul cerului tăiat în ape. În urma mea, cortina se lăsa ușor, șoptindu-mi cald un "somn ușor"!
