Balta-Alba este o povestire in rama, ce debuteaza intr-un spatiu ocrotitor si privilegiat, in care mai multi prieteni istorisesc diferite evenimente importante din viata lor. Naratorul intra in pielea tanarului francez, evidentiind particularitatea stilului si face trecerea in planul povestirii printr-un limbaj solemn, in care apar diferite forme de adresare: “dati-mi voie sa va istorisesc si eu, partea cea mai curioasa din calatoria mea”. Prin intermediul alternantei sunt prezentate alternativ doua povestiri si anume una fiind petrecerea orientala si istorisirea intamplarii de la Balta-Alba. Principala modalitate de expunere este evocarea, iar actiunile se petrec la persoana , subiectivitatea fiind data de catre povestitor
