Stefan cel Mare
Unul din primele portrete din literatura română reprezintă primul portret literar al atât decunoscutului domnitor Ştefan cel Mare realizat de cronicarul Grigore Ureche.Efigia lui Ştefan cel Mare, modelul clasic, este realizat din linii simple, dovedind oincontestabilă artă de portretist, de altfel istoria literară i-a reţinut o bună parte din portrete dreptmodel. Glorificând eroul care a dat Moldovei stabilitate şi independenţă, Ureche concepe povestirea din câteva momente: împrejurările morţii domnitorului, portretul acestuia,sentimentele poporului la moartea lui Ştefan, aprecieri asupra vremii şi intrarea lui în legendă
Portretul făcut de Grigore Ureche lui Ştefan cel Mare are rolul de a emoţiona cititorul, pentru a-i prezenta acestuia figura celebrului domnitor într-un mod cât mai somptuos. Cu toatecă Ureche nu a fost contemporan cu voievodul, informaţiile acestuia fiind culese din puţineleizvoare scrise din acea perioadă şi din tradiţiile şi legendele existenteÎn această a doua observaţie sereflectă concepţia feudală faţă de domnii autocraţi. Este bine cunoscută ignoranţa pe care o avea Ştefan cel Mare în faţa marii boierimi; poate de aici porneşte nemulţumirea cronicarulu,
