Metoda, ca principiu, este una extrem de simplă. Cavendish a măsurat forţa pe care o resimte o bilă de plumb de mici dimensiuni sub acţiunea atracţiei gravitaţionale (despre care marele Newton postulase că se manifestă între oricare două mase) venite din partea unei alte bile de plumb, de masă considerabil mai mare. Prin compararea acestui rezultat cu forţa cu care bila de plumb de mici dimensiuni este atrasă de Pământ (practic, greutatea acesteia), se poate deduce de câte ori Terra este mai masivă decât bila mare de plumb, fără a fi nevoie să se cunoască valoarea constantei gravitaţionale - g. Articolul lui Cavendish care descrie experimentul nu face nicio referire la constanta gravitaţională, neexistând vreun indiciu care să sugereze că britanicul a urmărit determinarea acesteia. Mai mult, una dintre primele referinţe din literatura ştiinţifică la g datează din 1873, deci 3 sferturi de secol după experimentul lui Cavendish.
