Personajul principal al nuvelei este preotul Trandafir, care, pe parcursul povestirii primeste porecla de " Popa Tanda" de unde si titlul nuvelei.
Preotul Trandafir este caracterizat direct, atat cat de narator, de alte personaje, cat si indirect prin faptele sale, gandurile, framantarile,limbaj, numele purtat si relatile cu celalalte personaje.
Inca de la inceputul operei, este caracterizat direct de catre narator, care ne ofera informatii legate de statutul social si originea sa : preotul in satul natal, in Butucani si unul dintre cei doi copii ai dascalului Pintilie.
Potretul moral este realizat prin mai multe procedee indirecte, astfel faptele si felul sau de a vorbi sunt dovada si unui model de virtute : " om priceput, calculat" deaorece "vorbeste drept si cumpanit" si nu in ultimul rand, un om pregatit. Totusi, preotul este prea direct cu enoriasii si de aceea are de suferit, fiind mutat din Butucani in Saraceni.
Trasaturile sale de caracter sunt completate de atitudinea pe care o adopta fata de saraceni. Astfel da dovada de ambitie si perseverente in incercarile sale de a-i schimba : "tine slujbe interesante, ii viziteaza, le da sfaturi, insa fara niciun rezultat" In ciuda obstacolelor, gaseste metoda protrivita in atingerea scopului propus.
Caracterizarea prin nume constituie o alta motafora indirecta, vorbele sale, fiind considerate la inceput, de Saraceni, o pierdere de timp, adica "o trandalitura" fiind astfel poreclit " Popa Tanda"
In opinia mea, parintele Trandafir, reprezinta tipul omului perseverent, care stie sa se impuna in fata celorlalti, oferindu-le un model de comportament demn de urmat.
*daca am vreo greseala gramaticala sau de exprimare imi cer scuze.
