Secolul de aur al Romei este strans legat de inceputul domniei imparatului Octavianus cand datorita linistii relative in imperiul roman se creeaza premisele unui amplu proces de dezvoltare economica. In sec I-II d. Hr. imperiul si-a extins granitele, Marea Mediterana devenind Mare Internum. In timpul Antoninilor (96-192), imperiul atinge apogeul expansiunii teritoriale si al puterii militare. Se intareste pocesul de romanizare al provinciilor (Dacia, Mesopotania si Armenia). Se construiesc apeducte, drumuri, bazilici.
De a lungul provinciilor marginase se realizeaza acele valuri de aparare intarite din loc in loc cu fortificatii, totul purtand generic numele de limes.
In marile orase ale imperiului viata politica se desfasura in zone spatioase numite forumuri (fiind corecpondentul latin al agorei grecesti).
