rădăcini pivotante, sunt cele la care axa
principală se dezvoltă foarte mult în raport cu gradul de dezvoltare al
radicelelor, și au forma unui țăruș (la morcov, lucernă, sfeclă de
zahăr, bumbac, păpădie);
rădăcini rămuroase, sunt
cele la care radicelele au o dezvoltare egală cu cea a rădăcinii
principale (la molid și la majoritatea arborilor din pădurile de
foioase);
rădăcini firoase, sunt cele la care locul
rădăcinii principale este luat de radicele sau de alte rădăcini care se
formează la baza tulpinii, constituind mănunchiuri de rădăcini. Sunt
caracteristice pentru gramineele cultivate, (grâu, porumb, orz, etc) dar
și pentru plantele cu bulbi, (ceapă, crin, lalea, zambilă, etc).
