D Sand era un copil dintr-un tata si o mama necunoscuti. El nu depasea inaltimea medie, dar era bine facut. Era brunet, cu ochii albastri, al caror cristalin sclipea datorita unui foc aprins. Meseria sa de marinar il pregatise deja in mod convenabil pentru luptele vietii. Fizionomia sa inteligenta degaja energie. La 15 ani, stia deja sa ia o hotarare si sa duca pana la capat ceea ce hotarase cu simtul sau hotarat. El nu se risipea in cuvinte sau in gesturi, asa cum fac de obicei baietii de varsta lui. Era aproape un barbat la o varsta la care altii sunt inca niste copii. Sau mai precis, momentul cand, dupa moartea intregului echipaj de pe Pilgrim, ucisi de catre balena pe care voiau sa o pescuiasca, el ia comanda vasului. "... balena, in timp ce agoniza, se intoarce, sare si cu ajutorul cozii loveste apa agitata unde nefericitii marinari inotau inca! Pret de cateva minute, nu se mai vede nimic, in afara unui suvoi de apa risipindu-se in jeturi in toate partile. Un sfer de ora mai tarziu, atunci cand D S care se repezise in ambarcatiune, ajunge la locul catastrofei, orice fiinta disparuse. Nu mai ramasesera decat niste resturi din vaporul pt vanatoare de balene, la suprafata apei de culoare rosie din cauza sangelui. Situatia era una din cele mai grave. Deci, nu mai ramasese nici macar un marinar la bordul lui Pilgrim (Pelerinul). Ba da!Unul singur,D Sand. In acel moment, bucatarul Negoro, aparu pe pod. Ceea ce simtea, nimeni nu ar fi putut spune. Contemplase dezastrul, fara sa faca niciun gest, fara sa pronunte vreun cuvant, cu fata neclintita. Negoro merge spre spate, acolo unde D Sand ramasese nemiscat.
