A fost odata un ied care statea cu mama lui. Iedul era mic , firav si avea niste picioare mici si subtiri. Caprioara se uitala iedul ei si nu vroia sa se desparta de el. Ce pacat chiar azi trebuiau sa se desparta fiind ca a avenit vremea intarcatului. Ea vroia sa il duca intr-un loc sigur unde sa fie ferit de lupi si de vanatori. Ea a gasit un loc ca acesta.
Au mers cat au mers pana ce au ajuns . iedul bucuros a luat-o inainte. Caprioara se opri de parca avu o presimtire ca ceva rau se va intampla . Dusmanul lor a iesit la iveala. Lupul se apropia din ce in ce mai mult de ied dar caprioara aiesit inaintea lui. Lupul sari la caprioara.
Caprioara a ramas cu capul intors spre puiul ei
