Basmul toamnei este inceput de o frunza,care este pe moarte. El este continuat de gaste si de gansac,aproband spusele frunzei. Prunii se coc,merele si perele de asemenea;gutuile se ingalbenesc din pricina lunii inspaimantatoare.
Dovlecii rad de soare ca nu are coada. Nucile cad din copaci. Si frunzele viei au
luat culori tomnatice. Pasarile zboara in departare,impreuna cu vara.
Greieri canta cu tristete,asteptand inghetul. Lacustele sar,si tot sar,ca niste stelute cazatoare.Se mai aud doar ciorile croncaitoare si broscutele triste. Tanta-
ri zboara neincetat,nemaistiind unde sa intepe.
Castanele cad din copaci....floarea-soarelui se apleaca la pamant...
Iarna a sosit!
