Avand textul de mai jos, redactati o compunere de 15-25 de randuri, in care sa iti exprimi opinia despre semnificatiile mesajului textului. În compunerea ta, trebuie:– să formulezi o opinie despre semnificațiile mesajului din textul dat;– să-ți susii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;– să ai un coninut adecvat cerinei;– să respecți precizarea referitoare la numărul de randuri.

"În seara aceea de Ajun eram nespus de agitat. Cu îngrijorare fără de seamăn mărepezeam, după scurte popasuri, dintr-un col al curii într-altul, scrutând cerul cu încordate priviri.Mai ales în miazănoapte îmi pusesem toată nădejdea; de acolo avea să vină mult asteptatul nor dezăpadă. Mi-l închipuiam enorm si alburiu, cu chip de om; un Mos Crăciun plutind greoi sub povaradarurilor pe căile văzduhului.Era cu neputină pe-o vreme ca asta să nu se ivească, scuturându-si barba de omăt, un ceratât de plumburiu si potolit, e drept, dar atât de gheos!Numai fata din casă mă tot necăjea:— Domnule, poftim înăuntru, ai să răcesti * [...]Prudena mă sfătui că e timpul să intru; atunci surprinsei în dreptul unuia din geamurilecare tocmai se aprinsese primul fulg. Îl văzusem; nu mai putea fi nicio înselare! Venise dinîmpărăia neagră de deasupra, minusculul flutur degerat se repezise în lumina geamului, spre acădea orbit în întunericul de dedesubt. [*]Când iesii într-un târziu afară, fulgi albi se vânzoleau buluc în pătratele luminoase aleferestrelor, roi de fluturi si fluturasi în vârtej fără odihnă [...]. Dar lămpile erau departe, în dosulgeamurilor aburite, si micile insecte de gheaă piereau cerneri-cerneri în noaptea vicleană în carese ascunsese frigul.Nu-mi venea să cred ochilor, si multă vreme i-am privit neîncrezător; dar când pe negrul depretutindeni au început să răsară si să se lărgească ostroave de albeaă, n-am mai avut nicioîndoială. [*]Atunci n-am mai putut rezista bucuriei mele. Si cu căciulia si cu umerii îmbrăcai în solzisoride ie, ca într-o armură de argint, am năvălit înăuntru:— Mamă! ... mamă, n-auzi * mamă?— Ce poftesti?— Ninge, mamă *— *— Ninge, mamă, n-auzi?— Să faci bunătatea si să nu mai iesi afară si să te culci numaidecât." (Gib. I. Mihăescu, Ierni jilave)