Naratorul face o vizita doamnei Popescu, o veche prietena de onomastica fiului ei, Ionel Popescu.
Darul oferit de musafir este o minge de cauciuc ce i-a facut mare placere copilului, dar nu l-a facut sa se poarte frumos.
Maria Popescu isi spune ideile ei naratorului *sanatoase* cu privire la educatia copilului.
Ea spune ca e dedicata trup si suflet acestei sarcini, deoarece nu vrea sa aiba un copil fara educatie, si asa isi explica lipsa de la evenimentele sociale.
Ionel se dovedeste insa a fi foarte prost crescut, facand o sumedenie de nazbatii:
- o supara pe jupaneasa, aproape darmand masina de spirt
-face mare zgomot cu toba si trompeta in acelasi timp
-isi loveste mama cu sabia in obraz
-fumeaza tigari, desi are abia 8 ani
-se joaca cu mingea primita si darama cafeaua musafirului.
Lipsa de politete a copilului, luata in deradere de narator, nici nu este luata in seama de mama, care este prea preocupata de Ionel sa nu-si srice stomacul de la prea multa dulceata.
Abia la plecare naratorul constata ca Ionel i-a pus dulceata in sosoni.
I.l. Caragiale: Vizita
