in departare o padure de jtejari acsunde oastea romana darmisterul si tacerea ei domnesc.
marginile sale si flacarile triste sunt palid luminate dar veselele focuriprin arbori si prin ramuri din cand in cand lucesc si ochi de lei zambesc.
ard ca niste rosii caci ei sustin cu jale pe leaganul vecin
dar romanul are suflet sa stinga al tarii chin