Este vara. Soarele a pictat cu un verde puternic toata padure. Florile de camp s-au culcat in capite de fan parfumat.
Eu impreuna cu prietena mea, Diana am plecat in padure din spatele curtii sa culegem mure.Azorel, cainele fricos al bunicilor, a venit cu noi. Era o zi calduroasa, numai buna de o plimbare prin padurea racoroasa, departe de soarele care dogorea. In drumul nostru spre padure am trecut prin livada bunicilor. In livada cu nuci si peri inalti, plina de rod bogat, iarba era inalta pana la mijloc.
In cateva minute am ajuns la padurea cu copaci inalti si cu frunzis des. Incet, incet am patruns in inima padurii. O pala iute de vant suiera subtire printre vaile adanci. Din vreme in vreme, s-auzea surasul cristalin al unui paraias. Am gasit cateva tuse de mure. Ne-am asezat la umbra unui copac batran si am mancat pe saturate fructele aflate din belsug. Parful si aromele deosebite ale murelor ne-au incantat.
Dupa ce ne-am saturat, ne-am indreptat spre casa dupa o zi petrecuta la padure.
