Răspuns :
Salut !
❁❁❁❁❁
Doua argumente care demonstreaza ca un text este o descriere de tip portret sunt caracterizările directe si naratorul obiectiv.
Explicație:
Pentru a înțelege mai bine exercițiul să scriem două argumente prezente în opera literară „ Portretul lui Ștefan Cel Mare ” de M. Sadoveanu:
- trăsăturile domnitorului sunt prezente în text prin intermediul caracterizării directe, cu ajutorul frecvenței grupului nominal - perechea substantiv + adjectiv cu rol stilistic de epitet;
- personajul central al textului suport este caracterizat de către naratorul obiectiv atât în mod direct, cât și în mod indirect;
Model:
„ Bunica ”, de Șt. O. Iosif
Descrierea literară este creația artistică, în versuri sau în proză, în care se zugrăvește un colț din natură, un obiect sau o persoană, prin intermediul figurilor de stil și al imaginilor artistice.
Consider că opera literară „ Bunica ”, de Șt. O. Iosif este o descrierea literară de tip portret, în care eul liric își exprimă sentimentele de afecțiune față de o persoană dragă.
În primul rând, textul se constituie într-un portret complex, ce armonizează elemente fizice și morale, a căror rememorare stârnește eului liric sentimentele de duioșie și de dragoste puternică. De aceea, limbajul folosit este marcat afectiv, textul căpătând accente de odă, adresată ființei dragi.
Substantivul „ icoană ” utilizat cu sens figurat dobândește, astfel, cu dublă semnificație: pe de o parte, face referire la imaginea bunicii, așa cum i-a rămas ea în suflet, iar pe de altă parte, este o formă de exprimare a dragostei profunde, prin asocierea cu un element religios.
În al doilea rând, admirația față de ființa evocată este sugerată, încă din primele versuri, de elementele cheie ale portretului fizic: imagina părului nins, a ochilor duioși, dar și a vestimentației tradiționale, care-i oferă o frumusețe deosebită.
Pe de altă parte, portretul moral este complex, bunica fiind surprinsă în mai multe ipostaze: harnică ( „ torcea, torcea ” ); caldă față de nepoți ( „ căta la noi așa de blând, senină și tăcută ” ) și bună păstrătoare a tradițiilor.
Astfel, se remarcă predominanța epitelelor: „ nins ”; „ mici ”, dar și prezența repetiției: „ torcea, torcea ”. Metafora din final: „ Duminicii preasfințite ” este de o mare expresivitate, fiind în strânsă legătură cu superlativul absolut: „ Era frumoasă de nespus ”.
În concluzie, ținând cont de argumentele menționate, putem afirma că textul citat este un portret al ființei iubite, păstrate cu drag în amintire.
Ne amintim !
I. Definiție:
Descrierea literară este creația artistică, în versuri sau în proză, în care se zugrăvește un colț din natură, un obiect sau o persoană, prin intermediul figurilor de stil și al imaginilor artistice.
II. Descrierea poate fi:
- de tip tablou;
- de tip portret;
Tabloul literar = înfățișează o priveliște, un ținut sau un fenomen al naturii;
Portretul literar = înfățișează trăsăturile fizice și morale ale unui personaj literar în scopul individualizării acestuia și include aspectul fizic, vestimentația, gesturile, însușirile morale;
Procedeele artistice = frecvența grupului nominal ( în figurile de stil și imaginile artistice ) și utilizarea limbajului expresiv;
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!