O dimineata in "Delta Dunarii"
-compunere-
Soarele îşi scaldă faţa luminoasă în apa ce găzduieşte minunaţii nuferi. Pelicanii somnoroşi îşi întind aripile alene. Mii de musculiţe mişună printre sălciile bătrâne, cu crengile aplecate, de parcă ar vrea să se închine.
Un copil îmbrăcat în zdrenţe traversează apa cu o barcă sărăcăcioasă, lăsând în urma lui valuri-valuri. O gâscă îşi scoate micii boboci la plimbare. Peste tot, picăturile de rouă par a fi pietre preţioase, ce se răsfaţă în căldura mângâietoare a soarelui. Pe un mal se zareşte ca o ciupercă zâmbăreaţă, o căsuţă în care se adăpostesc o femeie în vârstă, împreună cu nepoţii ei. Sărmanii, ce viaţă au! O viaţă cu nevoi, o viaţă plină de sărăcie, dar în acelaşi timp, o viaţă plină de apă! Totul în jur e numai apă
.Într-un final, zorii zilei se ivesc, aurind coama ascuţită a caselor. O masă negricioasă, pătată de un albastru sumbru, se ridică, înălţându-şi deasupra caselor silueta sa pală şi neregulată. În locul ei, lumina unui nou început pune stăpânire peste această lume de vis.
