Buna!! Maajuta si pe mine cineva urgent cu traducerea acestui text dar nu cu google tranlate !!


Legenda spune ca, pe cand in muntii nostril traiau uriasi, o femeie batrana cu numele Dochia avea o fiica vitrega.Intr-o iarna cumplita,Dochia i-a dat fetei sale, pe care nu o prea avea la inima, o haina foarte murdara cerandu-I sa o spele la rau pana devine alba ca zapada.Pe cat fata o spala ea mai tare, pe atat devenea haina mai neagra!Atunci a aparut un barbat si a intrebat-o ce face.Ea a povestit ce I se intampla.Tanarul avea o putere magica si i-a oferit fetei o floare rosie si alba, dupa care a indemnat-o sa mai spele inca odata vesmantul apoi sa se intoarca acasa.Panza a devenit alba ca neaua.Batranei Dochia nu i-a venit sa isi creada ochilor.Cand a vazut floarea din parul fetei, a intrebat-o :De unde o ai?Este inca iarana !Batrana crezu ca primavera a revenit si a plecat cu turma pe munte.Pe parcursul calatoriei sale, si-a scos rand pe rand cele douasprezece cojoace pe care le purta, pana cand nu a ramas nici unul.Dar vremea s-a schimbat.Pe cat de frumos se facuse la inceputul zilei, pe atat de urat se facuse acum.Ningea si totul incepuse sa inghete.Cand a ajuns in varf, I s-a aratat tanarul numit Martisor care i-a spus:Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala, tu cea care ti-ai obligat fiica sa spele iarna hainele la rau?Apoi a disparut.Fara alte vesminte cu care sa se incalzeasca, Dochia a inghetat imreuna cu oile sale, transformandu-se, conform legendei, in stana de piatra.Rocile se pot observa si astazi pe muntele Ceahlau si sunt marturie vie a acestui mit romanesc .