Se lasa alintat de o raza jucausa de soare,merge repede si elegant,nu se uita niciodata inapoi,surade dulce,incanta prin glasul armonios si sincer,admira horele de valuri ce il mangaie...
E doar un izvor,izvorul caruia eu ii seman,izvorul care reprezinta viata,trecerea timpului,privirea vesnic inainte,de invingator. Oare chiar sunt atat de puternic? Sau ma pacalesc permitandu-mi sa ma aseman unei minuni a naturii,atat de pura si delicata dar in acelasi timp dura si rece?
E atat de neinsemnat,dar atat de util,atat de comun dar atat de diferit,atat de pur dar atat plin de mal in mica adancime...
Izvorului asemeni sunt si eu,sau sufletul meu? E bun cu toti caci le permite sa-l bea,sa-l simta,sa-l foloseasca,dar rau cu el insusi caci mereu pe drum,niciodata odihnit,mereu singur,singur,niciodata apreciat.
Naste ura si iubire, tristete si bucurie, din el izvorasc pacea si lupta.El e reprezentantul vietii care renaste si al timpului care se pierde.Eu sunt un izvor ce le ascunde,le minte usor si le pacaleste sa vin din nou, din nou.``
