Nu există nimic mai de preț pentru un popor decât graiul matern, întrucât acesta este plămânul prin care respiră întregul neam și suflarea în care se contopește sufletul român.
Dacă în primii ani de viață limba română a fost doar un instrument cu ajutorul căruia am interacționat cu ceilalți oameni din jurul meu, odată cu trecerea timpului a devenit patria noastră. Ea este locul comun în care ne putem întelege cu părinții, frații, prietenii noștri. Prin graiul pe care îl vorbește un popor ajunge să își dezvăluie întreaga sa făptură lăuntrică și acel spirit patriotic moștenit din moși strămoși, arătândule celor din urmă și un motiv demn de mândrie și admirație atât pentru generațiile actuale, cât și pentru generațille viitoare. Calitatea de neprețuit a graiului matern se explică prin harul ei de a oglindi întreaga istorie a neamului, cu toate victoriile și înfrângerile trăite, cu toate bucuriile și tristețile simțite, visele și speranțele spulberate de împrejurările nesigure prin care i-a fost sortit să treacă. În graiul matern al limbii române se ascunde trecutul, zestrea noastră strămoșească, a originilor cu care suntem înfrățiți încă de la naștere, iată de ce oamenii au catalogat dintotdeauna limba maternă drept o comoară care nu are vre-un preț de vânzare sau cumpărare, sau inchiriere, fiecare își poate alege un determinant, dar, în schimb, poate fi moștenită, păstrată și cultivată cu sfințenie și dăruire, cu dragoste și respect. Strămoșii au șlefuit-o cum au știut ei mai bine, i-au dat culoare și aripi.Limba romana e o comoara pentru noi toti.In ea am spus primul cuvint ,,mama'',in ea ne intelegem cel mai bine cu cei dragi noua,ne descurcam in societate si intre prieteni. Vieţuiesc în limba mea, acţionez în limba mea; de la un cuvânt până la altul se întâmplă toate minunile Universului în limba mea.
Limba romana este chiar sângele poporului nostru.:)
