Galbenul, reprezentand elementul „masculin", e volubil si chiar putin fanfaron, istorisindu-si cu faconda numeroasele aventuri: mai intai anii copilariei, pe urma periplul prin diferite medii sociale, asemanator cu acela al personajului romanului picaresc. Paraua isi asuma atitudinea „feminina", caracterizata prin curiozitate, admiratie, dar si detasare umoristica fata de intamplarile narate. Venirea diminetii il impiedica pe autorul-narator sa asculte si destainuirile ei. Dincolo de aceasta schema, pe care o foloseste cu mult talent si in unele momente foarte liber, Alecsandri realizeaza o naratiune plina de substanta epica, ancorata in realitatile sociale romanesti ale timpului. Cei doi eroi sunt plasmuiti intr-o vreme in care Alecsandri si Kogal-niceanu erau implicati intr-o campanie de eliberare a robilor tigani, ceea ce se reflecta in lext. Simpatia cu care ii zugraveste autorul pe Zamfira si pe Nedelcu ne aminteste de cunoscuta sa epistola catre Ion Ghica, Vasile Porojan.
