Ce trasaturi ale personajului narator si personajului Costica Ionescu reies din acest fragment?

- Dragă Costică, vin la tine sigur că n-ai să mă refuzi; ştiu că pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit a mă îndoi un moment, că în cazul de faţă, fiind vorba, mă-nţelegi, de o chestiune care mă interesează în aşa grad, încât dacă n-aş fi pe deplin convins că tu, care mi-ai dovedit întotdeauna, fără să dezminţi niciodată o afecţiune, ce pot zice că la rândul meu... în fine...
- În fine – zice Ionescu – am înţeles... Nu trebuie să mă iei aşa pe departe. Vii să mă rogi pentru vreo loa ză de elevi de ai mei!
- Nu e lo ază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă.
- Cine ştie ce leneş, ce do bitoc!
- Nu-i adevărat, dragă Costică: este un băiat prea cumsecade... Să nu mă laşi!... Vin la tine sigur că n-ai să mă refuzi; ştiu cât pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit să mă îndoiesc un moment, că în cazul de faţă, fiind vorba, mă-nţelegi, de o chestiune...
- Ei, lasă astea! ştii că ţiu la tine; ce mai încap între noi astfel de fraze banale?... Ce notă vrei să-i dau pârlitului tău de protejat?
- 7, dragă Costică!...
- A! irezistibilă milogeală prietenească! zice Costică; ce bine ştii tu să porunceşti! Aide! să-ţi fac hatârul şi de data asta... să-i dau nepricopsitului 7.