Moto:“Literatura, ca orice artă,descoperă viaţa” Privighetoareaşi Moş Martin Era o dimineață liniștită de vară. Razele diafane ale soarelui îmbrăţişau, cuduioşie, codrul, aşternând peste văzduh un val arzător de căldură. Privighetoarea Cip-Cirip, un membru important al familiei de vieţuitoare pe care oadăposteşte minunata pădure de la marginea satului, a dat tonul, ca de altfel, în fiecaredimineaţă, la sinfonia măngâietoare a melodiilor cristaline. Ea reuşea, prin gingăşia glasuluiduios, să umple atât, sufletele oamenilor, cât şi pe cel al întregii naturi, de melancolie şi deregăsire interioară. Cu toate acestea, însă, Martin, ursul brun care tocmai îşi facea siesta, auzindtrilurile răsunătoare ale păsării, a ieşit din bârlogul său şi, extrem de furios, a mers să-i cearăsocoteală micului artist pentru zgomotul pe care îl făcea. Ajuns la privighetoare, acesta,folosind un ton destul de dur, i-a reproşat
