Ce e amorul?
1.Amor? O, ce amară fericire,
Cât dulce chin e în acest cuvânt!
Un zâmbet e în zile de mâhnire,
Un soare e la 'ntunecos avânt.
Ş'atunci prin casă - un dulce geniu trece
Frumos şi blând... părea că-i geniul vinei
Celei mai mândre 'n astă lume rece...
O taină poartă în zâmbirea finei
Frumoasei guri, ce nici prin gând ne trece,
Care-i e taina; iară geniul cine-i?
Tu mă urmezi adânc în somn
Pe luciul visurilor mele,
Plutind, al gândurilor Domn,
Ca luna ce se prinde
Cu dulcea ei icoană
Pe faţa unui lac.
Dorinta
Vino-n codru la izvorul
Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.Si în bratele-mi intinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ti desprind din crestet valul,
Să-l ridic de pe obraz.Pe genunchii mei sedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în par infiorate
Or să-ti cada flori de tei.Fruntea alba-n parul galben
Pe-al meu brat încet s-o culci,
Lasind prada gurii mele
Ale tale buze dulci...Vom visa un vis ferice,
Ingina-ne-vor c-un cânt
Singuratice izvoare,
Blinda batere de vint;Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or să cada rinduri-rinduri.
