"Cazi" in dragoste pentru cineva.Se intampla.Sentiment necontrolabil,suprem.
Dupa ce dobandesti,aceasta dragoste,stii ca-ti apartine.Totodata penru ea trebuie sa lupti.Durerea mare,nu e atunci cand te sacrifici,pentru persoana iubita,cand accepti anumite compromisuri.Sa iubesti...inseamna sa nu vezi ceea ce se intampla defapt.Sa "cazi" in dragoste pentru cineva,si sa iti para bine de cazatura.Aici nu e chin insa."A iubi,nu-i nimica,-a nu putea iubi,e grozav"
Pentru ca apartenenta in sine e ceva dulce.Simnti ca depinzi,si cineva depinde de tine.Durerea e atunci,cand...nu ai dragostea aproape,sau si mai crunt cand ea nu e...impartasita.Insa...sa fii iubit,dar tu,sa nu imparti dragostea ta cu respectivul "cazut"...e mai mult decat jale.E...acel sentiment care te copleseste,si te vezi neputincios in fata faptului.Cu toate acestea...inima bate,si pulsul sau se dubleaza,cu fiecare lacrima ,gand,amintire...sau trecerea acelui "ceva" iubit,pe-aproape.E crunt,e foarte crunt.Sa iubesti e usor,sa nu poti inpartasi aceasta iubire,asta e dureros.
