Comicul de situație - rezultă din pierderea și găsirea repetată a scrisorii, prezența triunghiului conjugal, situația finală și cea inițială în care se află personajul Cațavencu, numărătoarea steagurilor de către personajul Ghiță Pristanda.
Comicul de intenție - vizează ( sau rezultă ) din caracterul moralizator al textului, autorul satirizând prin personajele sale moravurile societății.
Comicul de caracter - face referire la caracterul personajelor principale, secundare și episodice. Se constituie în mai multe tipologii: Tipărescu este tipul junelui prim, Pristanda reprezintă tipul slugarnicului și al lingușitorului comediei, Zaharia Trachanache este tipul încornoratului simpatic, Cațavencu este tipul personajului parvenit, Zoe Trachanache estie tipul adultei, cuplul dintre Farfurdi și Brânzovenescu reprezintă tipul politicianului incult, iar Agamemnon Dandanache este tipul prostului fudul.
Comicul de nume - reprezintă modalitatea de a reflecta o trăsătură amuzantă a personajelor prin numele alese:
- Zaharia Tranhanache provine de la zahariseală, iar trahanaua sugerează caracterul influențabil al acestuia;
- Ghiță Pristanda provine de la jocul copilăriei, moldovenesc ” pristanda ” în care dansatorii urmează comenzile conducătorului de joc;
- Nae Cațavencu provine de la ” cațaveică ”, haină cu două fețe, ilustrând demogogia personajului;
- ” Zoe ” care înseamnă ” viață ” în limba greacă, dar ea este numită ” Zoițică ” și ” Joițică ”, acestea fiind diminutive depreciative.
