Sunt o pisica birmaneza, nascuta in subsolul unui bloc din centrul orasului. Am o sora neagra, care am senzatia ca nu ma prea iubeste, fiindca imi lasa numai resturi de mancare pe care ne-o dau unii vecini.
Intr-o zi, eu o intreb pe sora mea de ce tot imi lasa resturi de mancare si ca de ce nu ma mai iubeste. Tomita, sora mea raspunde pe un ton calm ca ma iubeste din tot sufletul ei de pisica si lasa resturi de mancare deoarece ii place sa le puna acolo.
Eu ii spun ca nu sunt sclava ei si ca trebuie sa-si arunci resturile de mancare. Ea raspunde ca va face ce ii voi cere si toate lumea va fi fericita.
