Timpul, in basm, este unul mitic, ireal. Putem vorbi despre atemporalitate, aspatialitate, timpul fiind unul ancestral, primordial, al inceputurilor, marcat prin incipit si prin final.
“Amu cica a fost odata...”- formula initiala
“Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si mananca.”
Spatiul este unul mitic, sugerat prin distanta intre cele doua tari; nu sunt locatii clare, doar tara lui Crai imparat, tara lui Verde Imparat, a lui Ros Imparat.
