Puiul de pisicuta
Primavara coboara pe pamant in matasuri lungi si stol balai de fluturasi. De pe dealurile mucezite se zaresc fine araturi de catifea. Campiile sunt impodobite de papadii si viorele. Pe azurul palid al cerului senin aluneca randunelele ca niste sageti. Soarele acela vesel si mare ca un pepene galben stralucea pe cer si mangaia pamantul fin cu razele lui puternice.
Printre florile de liliac si levantica se arata un pui alb de pisicuta,cu ochii negri ca taciunele si blanita alba ca varul. Era atat de alb , de parca ar fi fost imbaiat in lapturile groase si vopsit cu var alb. Codita avea un mic varf ca de carbune ,iarlabutele purtau cizmulite negre ca de cowboy. Era atat de mic si de frumos,,incat nu ma iduram sa-l las acolo fara adapost, hrana si stapan. L-am dus acasa, i-am facut o baita calda, si i-am pus o zgarda cu un pandativ in forma de pisicuta. Acum era ca un ingeras, imbracat in bumbac selenar si argint. In fiecare dimineata ii dau lapte proaspat, sau crantanele speciale. Il duc la medicul veterinar odata la doua luni ca sa ma asigur ca este sanatos, si i-am facut si certificat de sanatate.
Acum este un motan voinic si frumos,cu blana albaca laptele, coada groasa ca sfoara, gherute si labute puternice si oase tari de fildes.
SPER CA TE-AM AJUTAT!!!!
