cucerirea unei parti a daciei de catre romani nu a insemnat disparitia daciei,un popor cu radacini stravechi in spatiul strabatut de Carpati si Dunare si marginit de marea Neagra.Dorinta lor de a fi liberi a ramas la fel de puternica si dupa infringerea dramica din anul 106.Deseori dacii s-au coalizat impotriva romanilor cu populatiile barbare azarate in vecinatatea lor,precum si sarmanii iazygi si roxanii mai tirziu si vandali,gepizii.scriitorii antici in legatura cu prezenta dacilor in aceste evenimente sunt destul de putine,iar atunci cind exista sunt insuficient de clare.la scurt timp dupa moartea lui Traian(88-117)situatia de la granitele daciei a devenit destul de grava ca urmare a atacurilor sarmanelor iazygi,roxanii,vandalii,gepizii insotite de o rascoala a dacilor din province.
conform dupa aceste evenimente,noul imparat Hadrian(117-138)ia masuri
pentru apararea daciei,prezenta sa aici in anul 118 fiind atestata printr-o
inscriptie deosebita la Sarmizetusa.
