Naratorul face o vizită Mariei Popescu de Sfântul Ion şi aduce fiului doamnei o minge. Mama vorbeşte despre atenţia pe care o acordă educaţiei copilului, motivându-şi astfel absenţa de la teatru şi de la petreceri. Ionel este gata să răstoarne maşina de făcut cafea şi să verse spirtul. La stăruinţa jupânesei, doamna îi sare în ajutor, îi spune băiatului că dacă se aprinde spirtul şi el se va arde, ea va muri, apoi îl sărută. Ionel se urcă pe un cal de lemn, bate toba şi suflă din trâmbiţă foarte tare. Observaţia oaspetelui că maiorul doar comandă, îl determină să renunţe la tobă şi la trâmbiţă.
Copilul se repede asupra slujnicei care aduce cafeaua, doamna se grăbeşte să o apere, iar acesta îşi loveşte mama cu sabia în obraz.
Gazda permite musafirului să fumeze, menţionând că soţul ei este fumător şi chiar şi lui Ionel îi place tutunul. Ionel ia o ţigare din tabacherea oaspetelui, cere un foc şi fumează. Băiatul aruncă mingea care răstoarnă cafeaua vizitatorului, îl opăreşte şi-i pătează pantalonii.
Mama este disperată când Ionel leşină din cauza ţigării fumate, dar musafirul îl readuce uşor în simţiri, îi aminteşte că tutunul este dăunător, apoi pleacă.
Ajungând acasă, îşi dă seama că, atunci când Ionel a ieşit cu cheseaua în vestibul, i-a turnat dulceaţă în şoşoni.
