Răspuns :
Dupa mamifere,pasarile reprezinta grupul cel mai evoluat dintre vertebrate. Ca si mamiferele,ele provin dintr-o ramura reptiliana si pastreaza unele caracteres specifice acestora.
Asemenea mamiferelor,pasarile sunt animale homeoterme avand temperatura corpului constanta si ridicata. Corpul este acoperit cu pene,iar membrele anterioare sunt transformate in aripi;cu exceptia unor grupe ca mansotii si strutii si a caterva specii dintre carenate,toate sunt capabile de zbor.
Capul are in partea anterioara ciocul acoperit de un invelis cornos (ramfoteca), in care se deschid,de regula ,narinele. Pasarile fosile aveau dint fixati pe maxilare;cele actuale sunt lipsite de dinti.
Datorita dezvoltarii ochilor,orbitelor sunt foarte voluminoase. Din cauza transformarii membrelor anterioare in aripi,ciocul a inlocuit in buna parte functia “mainii”,capul a capatat o mobilitate foarte mare,iar gatul s-a alungit.
Ca o consecinta a adaptarii la zbor,membrele anterioare s-au modificat mult,unele oase carpiene si metacarpiene reducandu-se ca numar sau sudat,catarandu-se. Degetele s-au redus si ele ca numar si marime,in afara celui de-al doilea,care s-a alungit foarte mult,pentru realizarea unei aripi cat mai adecvate indeplinirii zborului. In acest scop,scheletul s-a dezvoltat mult,iar articulatiile s-au sudat in buna parte.
Oasele bazinului au suferit o mare alungire fuzionand cu regiunea corespunzatoare a coloanei vertebrale,pentru a realize rigiditatea necesara atat functiei zborului,cat si pozitiei bipede caracteristica pasarilor.
Picioarele sunt acoperite de niste formatiuni cornoase sub forma de solzi,ce amintesc originea reptiliana a pasarilor;uneori invelite cu pene adaptate la mers,alergat ,sarit,catarat ,inot,scurmat,mers pe frunzele plutitoare,imobilizat prada etc.
Sistemul respirator este adaptat specificului de viata a pasarilor , plamanii fiind astfel in stransa legatura legatura cu sacii aerieni,adica prelungiri membranoase ale bronhiilor ,care patrund printre diferitelor organe interne sau chiar pana in interiorul oaselor goale ale scheletului. Acesti saci au o importanta deosebita in efectuarea mecanica a schimbului de gaze,care se face sincronizat cu miscarile aripilor. Aerul inspirat cedeaza o parte din oxigen plamanilor,apoi trece in sacii aerieni;la expiratie mai oxigeneaza inca o data plamanii inainte de a fi evacuat. Este vorba de respiratia dubla spacifica pasarilor,mult mai eficienta decat mamiferelor.
Asemenea mamiferelor,pasarile sunt animale homeoterme avand temperatura corpului constanta si ridicata. Corpul este acoperit cu pene,iar membrele anterioare sunt transformate in aripi;cu exceptia unor grupe ca mansotii si strutii si a caterva specii dintre carenate,toate sunt capabile de zbor.
Capul are in partea anterioara ciocul acoperit de un invelis cornos (ramfoteca), in care se deschid,de regula ,narinele. Pasarile fosile aveau dint fixati pe maxilare;cele actuale sunt lipsite de dinti.
Datorita dezvoltarii ochilor,orbitelor sunt foarte voluminoase. Din cauza transformarii membrelor anterioare in aripi,ciocul a inlocuit in buna parte functia “mainii”,capul a capatat o mobilitate foarte mare,iar gatul s-a alungit.
Ca o consecinta a adaptarii la zbor,membrele anterioare s-au modificat mult,unele oase carpiene si metacarpiene reducandu-se ca numar sau sudat,catarandu-se. Degetele s-au redus si ele ca numar si marime,in afara celui de-al doilea,care s-a alungit foarte mult,pentru realizarea unei aripi cat mai adecvate indeplinirii zborului. In acest scop,scheletul s-a dezvoltat mult,iar articulatiile s-au sudat in buna parte.
Oasele bazinului au suferit o mare alungire fuzionand cu regiunea corespunzatoare a coloanei vertebrale,pentru a realize rigiditatea necesara atat functiei zborului,cat si pozitiei bipede caracteristica pasarilor.
Picioarele sunt acoperite de niste formatiuni cornoase sub forma de solzi,ce amintesc originea reptiliana a pasarilor;uneori invelite cu pene adaptate la mers,alergat ,sarit,catarat ,inot,scurmat,mers pe frunzele plutitoare,imobilizat prada etc.
Sistemul respirator este adaptat specificului de viata a pasarilor , plamanii fiind astfel in stransa legatura legatura cu sacii aerieni,adica prelungiri membranoase ale bronhiilor ,care patrund printre diferitelor organe interne sau chiar pana in interiorul oaselor goale ale scheletului. Acesti saci au o importanta deosebita in efectuarea mecanica a schimbului de gaze,care se face sincronizat cu miscarile aripilor. Aerul inspirat cedeaza o parte din oxigen plamanilor,apoi trece in sacii aerieni;la expiratie mai oxigeneaza inca o data plamanii inainte de a fi evacuat. Este vorba de respiratia dubla spacifica pasarilor,mult mai eficienta decat mamiferelor.
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Biologie. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!