E greu de crezut ca si necuvantatoarele "au suflet". Ar trebui sa ne gandim ca
pomii,copacii ,florile intretin viata .Ne bucuram de racoarea umbroasa a
ramurilor unui copac in insuportabila canicula a verii, ne cataram in ei in
vacantele petrecute la bunici ,iar ei, copacii raman prieteni statornici si
amintiri vii ale unei copilarii fericite. Copacul este simbolul unei copilarii lipsite de
griji.
Dar cand securea ii curma viata ,atunci "geme", tanguindu-se ca un om de care
nimeni nu mai are nevoie.