După ce, la un moment dat, la fel
ca în poveștile
A fost o vreme,
Părinții mare regale,
O tânără fată frumoasă.
Ea a fost părinții ei
Și mândria n-toate,
Ca Fecioara între sfinți
Și luna între stele.
În umbra bolților
Este montat și
Aproape de fereastra, în care- n colț
Luceafar planificat.
Se uită în depărtare că marea majoritate
Ascensiunea si stralucitoare,
Pe căi în mișcare
Navele de plumb negru
Astăzi vede, vede mâini,
Deci, doresc să le gata;
El și pentru săptămâni,
El se îndrăgostește de o fată.
Pe coate și Razim
Temple să visez,Și dorința inimii lui
Și sufletul implicat.
Și cum în viață era lumini
În nimeni salt,
Umbra a castelului
Când îl apăra.
*
Și pas cu pas aceasta
Glisați în unitate,
Țesut cu ei scântei reci
Nu-s flame.
Când în pat, ea se extinde
Copil de a dormi,
I mână-l tine pe piept,
Am închide genele ei moi
Și din oglindă
Pe trupu plătește,
Pe ochii mari închis cunoștință
Pe fața lui.
Se uită la el cu un zâmbet,
El a tremurat oglindă-n
El urmărește visul său
Din sufletul pentru a prinde.
Și ea vorbește cu el în somn,
Suspin suspin,
Of Doamne dulce de noapte,
De ce nu vii? Vina!
Du-te jos, O dulce,
Alunecare pe o grindă,
Casa penetreaza si gândire
Și se aprinde viața mea!
El a ascultat tremurând,
Active mare
Și exprimate fulger,
Plonja în mare;
Și ape au fost retrase
Întoarce,
Și adânc necunoscut
Un bărbat frumos tânăr.
Ușor ca se duce în jos
La marginea jantei
Și ține un toiag în mână
Încoronat cu stuf.
Se pare un prinț tânăr
Cu părul moale de aur,
Un giulgiu joc-nod
Pe umărul drept gol.
Umbra feței transparenta
Este de culoare albă ca ceara
O viață ochi frumoși morți
Care este scânteia inițială?
