O intamplare fantastica
Intr-o dupa amiaza calda de primavara ,unde soarele mangaia usor pamantul,vantul adia plapand ramurile capacilor inmuguriti.Ma plimbam prin padurea cea frumoasa care isi revenea la viata.Ma indrept la casa bunicului meu si incet-incet simt ca incep sa ma ratacesc.
Incep sa ma agit deoarece nu gasesc drumul cel bun.Ma uit catre cer si incep sa ametesc...Ador incet langa un copacer si incep sa visez pomi ninsi si pamant ca de aur.Mai lipsea o casa roz si credeam ca sunt in rai,dar imediat ma trezeste vocea speriata a bunicului meu.Ma uit injur si nu mai eram in acelasi loc unde am adormit...eram in fata curtii bunicului.Nu am vrut sa ii spun adevarul ca sa nu trezesc banuieli.
Sper ca team ajutat! :)
