Răspuns :
Maicuta batrana
“intervine” in actiunea baladei intr-o secventa de un dramatism sfasietor, cu
scopul de a sensibiliza si mai mult sufletul cititorului, ea fiind un personaj
secundar imaginar inrucat ciobanasul isi imagineaza mama suferinda, care-I duce
dorul si care este speriata pentru ca fiul ei iubit nu a mai venit acasa si
asfel ea nu va avea liniste pana nu-l va gasi. Iubirea este opusa mortii. Mai
presus de crima planuita se afla iubirea mamei pentru fiu si a fiului pentru
mama. Balada se deschide cu ideea mortii si se incheie cu ideea iubirii
familiale, aceasta din urma fiind cea care persista in mintea
cititorului/ascultatorului. De fapt, dragostea invinge moartea: un puternic si
responsabil sentiment o leaga pe oita nazdravana de stapanul ei, ca si pe mama
de fiu.
Portretul fizic este redat succint, prin intermediul caracterizarii directe, prin epitetul “batrana” care arata varsta inaintata a acesteia si printr-un detaliu tipic portretului popular romanesc, “cu braul de lana”. Portretul moral este caracterizat de durerea profunda a mamei care nu mai poate avea nici o secunda de liniste de cand fiul ei a disparut. In mod indirect este redata maicuta “din ochi lacrimand” si care incearca cu disperare sa-si gaseasca baiatul-“De toti intreband/Si la toti zicand”. Prin intermediul verbelor utilizate la modul gerunziu poetul sugereaza un lung geamat dureros, semn al suferintei. Ranita sufleteste, ea compune un portret induiesator fiului sau, prin care acesta este la fel de frumos ca un print din basmele populare romanesti, devenind chiar idealul fizic masculin al poporului nostru. Comuniunea omului cu natura este redata de comparatiile care sunt contruite din elemente ale naturii si din parti ale corpului omenesc. Diminutivele folosite in realizarea acestui portret (“ciobanel”,”fetisoara”,”mustacioara”,”perisor”,”ochisorii”) evidentiaza afectivitatea materna ce atinge sublimul estetic si emotional. Daca iubirea trebuie sa fie semnul suprem al existentei umane, atunci iertarea si toleranta sunt atribuite iubirii.
Portretul fizic este redat succint, prin intermediul caracterizarii directe, prin epitetul “batrana” care arata varsta inaintata a acesteia si printr-un detaliu tipic portretului popular romanesc, “cu braul de lana”. Portretul moral este caracterizat de durerea profunda a mamei care nu mai poate avea nici o secunda de liniste de cand fiul ei a disparut. In mod indirect este redata maicuta “din ochi lacrimand” si care incearca cu disperare sa-si gaseasca baiatul-“De toti intreband/Si la toti zicand”. Prin intermediul verbelor utilizate la modul gerunziu poetul sugereaza un lung geamat dureros, semn al suferintei. Ranita sufleteste, ea compune un portret induiesator fiului sau, prin care acesta este la fel de frumos ca un print din basmele populare romanesti, devenind chiar idealul fizic masculin al poporului nostru. Comuniunea omului cu natura este redata de comparatiile care sunt contruite din elemente ale naturii si din parti ale corpului omenesc. Diminutivele folosite in realizarea acestui portret (“ciobanel”,”fetisoara”,”mustacioara”,”perisor”,”ochisorii”) evidentiaza afectivitatea materna ce atinge sublimul estetic si emotional. Daca iubirea trebuie sa fie semnul suprem al existentei umane, atunci iertarea si toleranta sunt atribuite iubirii.
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!