I-am numarat. Erau exact 13 nuferi. Atractia fata de aceasta cifra era intr-un fel
coplesitoare pentru mine. De un roz-alb delicat imi zambeau de pe bucata de apa
pe care se odihneau.Nu eram singurul admirator privilegiat al acestui spectacol
floral.De nicaieri parca si-au facut aparitia langa mine doi caini. Priveau si ei.
Vreo sapte vrabiute topaiau vesele pe langa noi.Prin aer falfaiau si aripile
a patru porumbei. Ce mai , un spectacol de toata frumusetea!
Mi se facuse foame. Din prudenta imi pusesem in geanta doua pachete de biscuiti.
L-am despacut pe primul si l-am impartit cu prietenii ,faramitad biscuiteii pe
pamantul umed .Cele sapte vrabiute se-ntreceau mancand.Din cei patru porumbei
doar trei au coborat "la masa". Cei doi caini ma priveau cu repros. I-am inteles,
asa ca am desfacut al doilea pachet si am inceput sa impart din el.Mancam absent ,uitandu-ma atent la cei 13 nuferi.
