❉ Cerință:
Compunere descriptivă despre un peisaj de iarnă, cu figuri de stil în care să surprinzi atât elemente cosmice cât și terestre.
❉ Răspuns:
Alb ca decembrie
❉ Introducere:
- Era o seară de decembrie. Stăteam la căldura șemineului și priveam afară. La scurt timp într-o liniște monumentala începe să ningă, fulgii de zăpadă erau atrași de pământ în ritm alert.
❉ Cuprins:
- Ies afară să văd pământul ce e rapid cuprins de o pătură alba ca laptele ce scârțâie la orice atingere. Cerul e ca pelerina unei regină de gheață ce presară steluțe de argint în jur.
- Peisajul terestru-cosmic e acompaniat și de un frig cu dinți de oțel ce a îmbrăcat instant copacii într-o carapace de gheață.
- Pe la colțuri se aud mici șușoteli, sunt animăluțele ce fug să se adăpostească. Nimic nu se mai aude, cu excepția tăiosului vânt ce ia în calea sa tot ce prinde.
❉ Încheiere
- Frigul îmi cuprinde oasele, mă adăpostesc în casă de unde admir peisajul alb și pur.
113 cuvine ↔ aproximativ 14 rânduri.
