Era vara. Diriginta noastra hotarase cu o luna inainte sa ne duca sa vizitam un muzeu, deoarece eram foarte multi interesati de arta. Ajunsi acolo am intrat si ne-am uitat la fiecare lucru in parte. Acele lucruri erau deosebit de frumoase: de la sculpturi valoroase la diferite opere de arta.
Eram o multime de elevi, doua clase cu o multime de copii.
Diriginta noastra avea grija de tot grupul, dar cat a incercat ea , eu si inca o colega am ramas sa ne mai uitam la exponate. Tot grupul iesise afara, inafara de noi doua. Nu observase nimeni lipsa noastra. Dupa ce am umblat in tot muzeul noi ne-am indreptat spre usa cu gandul de a-i cauta pe ceilalti, dar usa era blocata. Noi speriate am incercat sa cautam o alta cale de iesire dar fara rezultat. Dupa mult timp de incercari , am gasit un telefon fix si am sunat o colega a carei numar il stiam la perfectie, deoarece telefoanele noastre erau in autocar. Diriginta s-a intors dupa noi si nu ne-a mai scapat din ochi tot drumul. A fost o excursie de neuitat.
