Este toamna. Totii copiii se intorc la scoala, pasarile calatoare se pregatesc sa plece in tinuturile calde, iar copacii se imbraca in vesminte aurite. Doar eu, un copil de clasa aIV-a, ma gandesc la vacanta mare. Ce frumos este...Pe lanfa lunile de soala , aceste clipe de recreere sunt cireasa de pe tort. Imi imaginez deja cum va fi la bunicii mei dragi , de care imi este foarte dor. Sa ma joc cu copiii de-acolo, sa ne scaldam in rau, sa mancam cirese! Cat m-as bucura de-ar fi nemarginitul tinut de culori din codru o mare albastra, albastra , cu valuri ce se sparg usor la mal. Sa fac castele din nisip, sa inot.De-ar fi campia vestejita un munte falnic, cu rauri ce curg lin si ma linistesc cu susurul lor. Dar magia acestor vise s-a sfarsit. Scoala a inceput. Abia astept vacanta mare de anul viitor. Mereu ma voi gandi la clipele minunate pe care le voi petrece .
