cea obiectiva:
Era o vara calda ce parea ca vrea sa sufoace si sa copleseasca totul in jur si aproape ca reusea. Dar padurea ramanea neschimbata. De parca ar fi fost invaluita intr-o aura binecuvantata , acolo era inca racoare inca se auzeau zgomotele micilor vietuitoare pufoase si zumzetul albinelor si briza usoara a vantului care misca frunzele iar sunetele se imbinau in sinfonii incantatoare si te simteai coplesit de frumusete . Iarba era inca verde in timp ce pe camp era parjolita de soare , ascunsa bine in vale aproape de rau , ai fi putut sa juri ca auzi cantecele zanelor la harpa , intimp ce priza iti mangaie fata. Nimic nu e la fel dar totul e schimbat. Cum razele Soarelui umblau printre frunzele ce se clatina jucaus, si firele de praf pluteau linistit pretutindeni.
cea subiectiva:
Astazi era un an . Si m-am intors in padurea in care am cea mai frumosa amintire cu ea dar acum cea mai durerasa , ea era la fel precum padurea am cunoscut-o inflorind in primavara in care padurea asta a fost mai inflorita ca niciodata , era locul ei prefeat , era o parte din sufletul ei se contopea cu natura de aici , ea avea acel lucru , acea sclipire in ochi ,avea totul. Era schimbatoare precum vremea ce afecta padurea avea o latura intunecata si misterioasa precum noaptea si una buna si calda precum o dimineata de vara petrecuta in aceasta padure. Dar a plecat a plecat intr-o toamna , s-a dus in padure , s-a unit cu ea si nu i-a mai dat drumul odata ce natura a murit in acea toamna ea a ramas acolo, va fi acolo mereu , daca asculti atent inca ii mai poti auzi glasul timid , nu i-a placut niciodata cum suna vocea ei inregistrata pe o caseta dar o simtea armoniile in timp ce era acolo , era perfecta pentru mine cum era padurea pentru ea.Zambetul ei erau razele de soare iar chicotitul dragalas sunt pasarile cantand in surdina pentru ca ea nu radea niciodata , ea doar chicotea atat de simpla dar atat de imposibil de citit precum natura o contemplezi dar niciodata nu o poti intelege pe deplin , acel mister , micul ei secret era ceea ce o facea fermecatoare precum padurea acel ceva special care te face sa o iubesti.
Dupa ce ea a plecat si padurea a murit incet incet , copacii nu mai infloreau , iarba nu mai crestea animalele plecau pasarile nu se mai intorceau ,mica bucatica de rai plecase odata cu ea in cer.
sper ca te-am ajutat ! Mi-am dat silinta trust me! Mult noroc la teme !! ^^
