Soarele a coborat pe pamant la o hora, luand chipul unui fecior. Un zmeu l-a pandit si l-a rapit dintre oameni, inchizandu-l intr-o temnita. Lumea se intristase, pasarile nu mai cantau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai radeau. Nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe zmeu. Dar intr-o zi, un tanar curajos s-a hotarat sa plece sa salveze soarele. Multi dintre pamanteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l invinga pe zmeu si sa elibereze soarele. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. A gasit castelul zmeului si au inceput lupta. S-au infruntat zile intregi pana cand zmeul a fost doborat. Slabit de puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele. Acesta s-a ridicat pe cer inveselind si bucurand lumea, a reinviat natura, oamenii s-au bucurat, dar tanarul nu a ajuns sa vada primavara. De atunci tinerii impletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu - rosul inseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sangelui voinicului, albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.
