Andrei isi indulceste deobicei cafeaua sau ceaiul cu zahar pudra. Intr-una din zile, eu si fratele lui ne-am propus sa-i facem o gluma. Ne-am furisat in bucatarie si am schimbat zaharul pudra din borcan cu sare de bucatarie. Peste putin timp apare si el, adica Andrei, sa-si ia cana de cafea. Noi, abia ne abtineam sa nu ne dam da gol. A desfacut bocanul si si-a pus doua lingurite bune de sare. Se duce pe tereasa. Noi dupa el, trebuia neaparat sa-i vedem reactia. In sfarsit duca cana la gura si ia o inghititura zdavana. S-a innegrit de nervi, insa noi era pe jos de atata ras.
De atunci, Andrei verifica mereu borcanul cu zahar.
PS: cele ingrosate sunt pronume reflexive, cele subliniate personale.
