Se apropia sfarsitul toamnei iar cocorii se pregateau de plecare. numai ca Marcel, cel mai mic cocor, nu putea sa reziste unui zbor atat de lung care l-ar fi ucis cu siguranta. Asa ca Marcel, fiind constient de asta, le-a spus sa plece si sa il lase pe el in urma spunand ca se vor reintalni la primavara. Numai ca Marcel stia ca nu se vor mai vedea niciodata la fel si ceilalti cocori. Insa nu puteau sa moara toti degeaba de frig pentru el si Marcel stia asta. Asa ca dupa ce ceilalti au plecat a incercat sa isi gaseasca un adapost... numai ca nu a gasit nicunul. A cautat si a cautat incontinuu fiind fugarit si de cativa baieti rai care ii rupsesera o aripa. Se intinse pe jos si asteapta sa moara... Numai ca in loc de asta se trezi la caldura cu aripa legata... si toata iarna statu in casa unor oameni buni care il ingrijira pana cand veni primavara si astfel se reintalni cu ceilalti cocori.
