Un portret , o icoana sta asezata frumos pe un perete din camera mea.Da am denumito icoana deoarece este vorba despre mama mea.Chipul ei dulce si suav imprastie caldura si bunatate.Ea ma vegheaza mereu chiar si din acel tablou.O fiinta de statura mica cu o fata rotunda.Parul negru si ondulat ii cade in cascade pe umerii mici.Ochii albastri inundati de mare ,emana straluciri de topaz.Obrajii mereu rumeni sunt plin de sanatate .Gura mica rosie ca macul rosteste vorbe diafane, vorbe de duh, vorbe intelepte.Mersul ei de caprioara arata linistea sufleteasca.Privirea blanda si calma din ochii ei imi aduce liniste.Ea pentru mine este un tot unitar , este lumina vie,este icoana vietii mele, este tot ce am mai de pret pe pamant
