iarna isi pleca fruntea plina cu ganduri reci,vesnice si ii lasa locul mult doritei Craiasa a Primaverii.
luandu-si rolul in serios craiasa incepe sa topeasca plapuma alba care i-a ingrijit copii in anotimpul alb. isi impodobeste fratii mai mici cu muguri cu miros proaspat. risipeste sudoarea zapezilor pe ghioceii care zambeau, rasfatandu-se in razele jucause ale soarelui.
fluturii cascau lenes, intinzandu-si aripile pictate de curcubeu.puii vrabiutelor isi incerca zborul sub privirea grijulie a parintilor. vantul adie usor cantand cantecele vremurilor apuse.
natura renaste mandra sub privirea Craiesei Primaveri!
