Obiceiuri romanesti de PasteLa biserică, preotul – cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi – iese cu lumânarea aprinsă (Lumina) şi înconjoară biseria de trei ori. Serviciul divin se desfăşoară afară, iar când preotul va rosti „Christos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios vor spune „Adevărat a înviat!”. Răspunsul e recunoaşterea tainei Învierii, iar aceasta va fi formula de salut timp de 40 de zile, până la Înălţarea Domnului.
Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului.
Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie. Se spune ...O semnificatie foarte importanta o are Joia Mare din Saptamâna Patimilor. Din aceasta zi, taranii înceteaza lucrul la câmp si se concenteaza asupra casei, a curtii, pentru ca totul sa fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep sa pregateasca pasca si sa vopseasca ouale. Potrivit traditiei, la miezul noptii dintre sâmbata si duminica, oamenii se trezesc din somn în bataia clopotelor. Se spala cu apa curata, îsi pun staie noi, iau câte o lumânare si pornesc catre biserica. Acasa le e îngaduit sa ramâna doar celor foarte bolnavi.
