Afara cerul incearca sa ne spuna cite ceva.Fulgii mari si jucausi se simt ca acasa creind o poveste magica de iarna.E sfirsit de ianuarie,a mai trecut pe neobservate inca o luna din acest anotimp magic.Parca se instaleaza o durere imensa in sufletul meu,ma simt singura si stranie.Si doar pentru ca trece iarna.Si cind ma gindeam ca sa mai astept un pic sa ma rasfete iarna si uite ca aproape e pe sfisite.
Natura este trista si singura. Cite un abur de vint mai alearga ratacit printre crengile unui plop batrin.
Un vis e pe sfirsite..acum astept sa se inceapa unul nou,dar nu si cel din urma
(poti sa-l mai ajustezi pe alocuri putin)
