👤

Pentru ce valori n ∈ N, fractia [tex] \frac{ n^{2}+n+3 }{2n^{2}+3n+4 }[/tex] se poate simplifica?

Răspuns :

Daca fractia se poate simplifica, inseamna ca exista d∈N*-{1}, astfel incat d | [tex] n^{2}+n+3 [/tex] si d | [tex] 2n^{2}+3n+4 [/tex].

d | [tex] n^{2}+n+3 [/tex] => d | [tex]2( n^{2}+n+3) [/tex] <=> d | [tex]2 n^{2} +2n+6[/tex] 

d | [tex] 2n^{2}+2n+6 [/tex] si d | [tex] 2n^{2}+3n+4 [/tex] => d | [tex] (2n^{2}+3n+4)-( 2n^{2}+2n+6) [/tex] <=> d | n-2 => d | [tex] (n-2)^{2} [/tex] <=> d | [tex] n^{2}-4n+4 [/tex], dar d | [tex] n^{2}+n+3 [/tex] => d | [tex]( n^{2} -4n+4)-( n^{2} +n+3)[/tex] <=> d | -5n+1

d | [tex] n^{2} -4n+4 [/tex] => d | [tex]2( n^{2}-4n+4) [/tex] <=> d | [tex] 2n^{2}-8n+8 [/tex], dar d | [tex] 2n^{2}+3n+4 [/tex] => d | [tex](2n^{2}+3n+4)-(2n^{2}-8n+8) [/tex] <=> d | 11n-4 => d | 5(11n-4) <=> d | 55n-20............(1)

d | -5n+1 => d | 11(-5n+1) <=> d | -55n+11............(2)

Din (1) si (2) => d | (-55n+11)+(55n-20) <=> d | -9 => d∈{3;9} (fara 1, caci atunci numerele ar fi prime intre ele si fara elementele negative, caci am precizat ca d∈N (oricum ar fi fost acelasi lucru; ex: 5 | 25 => -5 | 25) ).

Din d∈{3;9} => Fractia se simplifica cu 3 sau cu 9 .

Din d | [tex]( 2n^{2}+3n+4)-( 2n^{2}+2n+4) [/tex] <=> d | n-2.

Daca d=3 => [tex]n= M_{3}+2[/tex], iar daca n=9 => n=[tex] M_{9}+2 [/tex].

Deoarece [tex] M_{9} [/tex] ⊂ [tex] M_{3} [/tex] (invers nu e valabil!!!), putem generaliza, afirmand ca [tex]n= M_{3}+2 [/tex].


Daca fractia se simplifica printr-un divizor d nenul si d diferit de 1, atunci:

d | [tex] n^{2} +n+3[/tex]
d | [tex]2* n^{2} +3n+4[/tex]

Inmultim prima relatie cu (-2):
d | [tex]-2* n^{2} -2n-6[/tex]
si apoi adunam cele doua relatii:
d | n-2, deci d | [tex] (n-2)^{2} [/tex], adica:

d | [tex] n^{2} -4n+4[/tex] si scadem aceasta relatie din prima de sus, de unde avem:

d | 5n-1 si cum
d | n-2 inmultim a doua relatie cu (-5):
d | -5n+10 si adunam cu prima relatie:

d | 9, adica d∈{-3, 3, -9, 9}

Studiem fractia cu forme ale lui n din punct de vedere al divizibilitatii cu 3:
1) Daca n=3k, adica n=M3  (adica n este multiplu de 3):

fractia=[tex] \frac{M3}{M3+1} [/tex] nu se simplifica nici cu 3, nici cu 9, deci n=multiplu de 3 nu convine.

2) Daca n=3k+1, adica n=M3+1, atunci [tex] n^{2} [/tex]=[tex] (3k+1)^{2} [/tex]=[tex]9 k^{2} +6k+1[/tex]=M3+1

fractia=[tex] \frac{(M3+1)+(M3+1)+3}{2(M3+1)+M3+4} [/tex]=[tex] \frac{M3+2}{M3} [/tex] nu se simplifica nici cu 3, nici cu 9, deci n=M3+1 nu convine.

3) Daca n=3k+2, adica n=M3+2, atunci [tex] n^{2} [/tex]=[tex] (3k+2)^{2} [/tex]=[tex]9 k^{2} +12k+4[/tex]=M3+1

fractia=[tex] \frac{(M3+1)+(M3+2)+3}{2(M3+1)+M3+4} [/tex]=[tex] \frac{M3}{M3+2+4} [/tex]=[tex] \frac{M3}{M3} [/tex] se simplifica prin 3, evident, deci pentru n de forma M3+2 fractia se poate simplifica prin 3.

Exemplu:
Pentru n=3*1+2=5:

fractia=[tex] \frac{25+5+3}{2*25+3*5+4} [/tex]=[tex] \frac{33}{69} [/tex] se simplifica, intr-adevar prin 3 si obtinem fractia=[tex] \frac{11}{23} [/tex]

Analog se poate analiza n din punct de vedere al divizibilitatii cu 9, si se obtine forma n=M9+2 pentru care fractia este divizibila cu 9. Luam ca exemplu n=9*0+2=2 si obtinem [tex] \frac{9}{18} [/tex] care se simplifica prin 9, deci si prin 3).

Observam ca pentru n=M3+2 fractia se simplifica prin 3, dar nu intotdeauna si prin 9, deci n=M3+2 "acopera" ambele variante in care fractia sa fie simplificabla (nu conteaza prin cine).